News Item: Schiţa prezentării Atelierului din 4 aprilie 2018
(Category: Misc)
Posted by Admin
Monday 26 March 2018 - 16:21:55

Bioetica centrată pe individ în contextul refuzului medical

Doctorand Andreea-Iulia Someşan,
UBB - Departamentul de Filosofie


[/size=14]Refuzul medical este o problematică cu implicaţii majore a sistemului medical actual. Angrenajul ce stă la baza acestuia este cuprinde motivaţiile, tipul de refuz – refuzul unei anumite alternative propuse sau refuzul complet al medicinii alopate, decizia care îi este succedată şi consecinţele acesteia. Astfel, unul dintre aspectele importante în tratarea acestui subiect o reprezintă gradul de încredere al populaţiei în sistemul medical. Iar, chiar dacă în multe cazuri refuzul medical nu apare evident, acesta poate fi frecvent asociat cu automedicaţia. Dacă nu este vorba de o procedură invazivă pe care pacientul să o refuze vehement, este posibil ca acesta să nu-şi manifeste dezacordul faţă de tratamentul medicamentos şi, mergând acasă să aleagă, pe baza informaţiilor dobândite, o cu totul altă schemă de tratament. Însă, refuzul poate merge până acolo încât pacientul să nici nu decidă a merge la doctor, ci să aleagă să se trateze singur încercând, în unele cazuri, chiar să obţină medicamente eliberate cu doar prescripţie medicală, precum antibioticele sau unele analgezice. România se află în locurile fruntaşe ale Europei în privinţa automedicaţiei, fapt pentru care în anul 2012 au fost realizate campanii de informare asupra riscurilor sub sloganul: „Medicamentele nu sunt bomboane”. Însă acesta este un aspect ce poate fi abordat atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi al bioeticii. Întrebarea care ne preocupă în această situaţie este: de ce se ajunge ca pacientul să refuze tratamentul propus de medicul curant sau însăşi consultul medical şi să recurgă la automedicaţie? Iar în abordarea acesteia este necesar a se avea în vedere şi problemele cu care se confruntă sistemul medical şi care, pe lângă dificultatea accesului la servicii medicale corespunzătoare, întreţin neîncrederea populaţiei şi mulţi sunt determinaţi să aleagă automedicaţia în defavoarea tratamentului prescris de medic. Astfel, pe lângă campaniile pe care serviciile de sănătate publică le derulează, ar trebui să vedem care ar putea fi rolul bioeticii în amelorarea acestei situaţii. Din această perspectivă ne interesează modul de instituire şi deficienţele existente în relaţia dintre sistemul medical şi pacient sau dintre medic curant şi pacient, cât şi observarea unor aspecte în care ar putea fi aduse ameliorări astfel încât refuzul medical asociat cu automedicaţia să poată fi redus.

La fel ca şi din perspectiva sănătăţii publice, centrul de interes este tot decizia pacientului care va avea un anumit impact asupra calităţii vieţii sale şi a celor apropiaţi. De aceea este necesar a se face eforturi în vederea dobândirii unei înţelegeri cât mai aprofundate a experienţei acestuia. Or, comprehesiunea cât mai bună a fenomenului ar putea oferi, pe lângă mecanismele de intervenţie ale sistemului de sănătate publică, intuiţia unor demersuri orientate spre sistemul medical însuşi şi care să vizeze ameliorarea relaţionării cu pacientul şi câştigarea încrederii populaţiei.[/size=14]





This news item is from Atelierul
( http://www.afsam.eu/news.php?extend.64 )